Friday, April 30, 2010

Plante medicinale recomandate pentru hemoroizi

Plante medicinale recomandate pentru hemoroizi


Tratamentul adjuvant cu plante medicinale al hemoroizilor se recomanda a fi mixt: intern, cu plante medicinale care urmaresc normalizarea, defecatiei, calmarea durerilor, precum si cu proprietati hemostatice si antiseptice, combinat cu tratament extern, de asemenea cu proprietati antiseptice, cicatrizante, astringente, sub forma de bai de sezut, cataplasme, unguente.

(uz intern) Flores Millefolii (flori de Coada Soricelului)

• Infuzie, 2 linguri la 1/2 l apa, cantitate care se bea in cursul unei zile.

— Folium Urticae (frunze de Urzica) in hemoroizii hemoragiei

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

— Radix Gei (radacini de Cerentel) — cu proprietati astringente datorita taninului.

• Decoct, 2 lingurite la o cana cu apa, indulcit cu zaharina sau neindulcit. Se. bea pe stomacul gol.
— Folium Cynarae (frunze de Anghinare)

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2 cani pe zi.

Ceai laxativ-antihemoroidal (PLAFAR)

Cortex Frangulae (coaja de Crusin) — laxativ; Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) — antiseptic, hemostatic, calmare a durerilor.

• Decoct, (prin fiebere numai 3—4 minute) o lingura la cana; se beau 2 cani pe zi, una dimineata pe stomacul gol, alta la culcare.

Rp. Folium Urticae (frunze de Urzica) 20 g
Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) 20 g
Cortex Frangulae (coaje de Crusin) 60 g

• Decoct, o lingura la cana; se bea 1 1/2 cani seara la culcare.

Rp. Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) Flores Chamomillae (flori de Musetel) FoKum Juglandis (frunze de Nuc) parti egale
Herb a Hyperici (Sunatoare) Herba Taraxaci (Papadie) Cortex Frangulae (coaje de Crusin)

• Decoct, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

(uz extern) Flores Chamomillae (flori de Musetel)

• Cataplasme sau bai locale, infuzie cu 3 linguri la 200 ml.

Flores Millefolii (flori de Coada soricelului)

• Comprese cu infuzie din 2 linguri la cana ;

• Bai locale cu 30—60 g la litru (efectul creste prin adaugare de Radix Symphyti — radacini de Tataneasa).

Foliim Malvae (frunza de Nalba)

• Clisma cu infuzie din 2 lingurite la cana.
Folium Rubi fruticosi (frunze de Mur)

• Cataplasme cu infuzie, 2 linguri la cana.

Radix Symphyti (radacini de Taianeasa)—cicatrizant si de-congestiv.

• Bai locale sau cataplasme cu decoct preparat din 4—5 linguri la cana.

Cortex Salicis (coaja de Salcie) cu proprietati coagulante si hemostatice.

• Bai locale cu decoct preparat din 40 g coaje la litru.

Cortex Quercus (coaje de Stejar) — puternic astringent.

• Bai locale cu decoct din 20—30 g la litru.

Gemmae Populi (muguri de Plop)—proprietati antiseptice, cicatrizante si calmante.

Bai locale cu infuzie din 15—20 g la litru.

• Unguent — din 20 g muguri zdrobiti : care se umecteaza cu 5 ml alcool, lasandu-se la macerat 24 ore in vas inchis. Se adauga 100 g untura de porc si 5 g ceara de albine si se tine 3 ore pe baie de apa, se strecoara, apoi se freaca pina se obtine unguentul.

• Ulei — se prepara la fel, in loc de untura, si ceara de albine cu ulei comestibil.

Rp. Cortex Quercus (coaje de Stejar) 20 g
Radix S3rmphyti (radacini de Tataneasa) 20 g Flores Chamomillae (flori de Musetel) sau Flores
Millefolii (flori de Coada soricelului) 20 g Flores Arnicae (flori de Arnica) sau Flores Calendulae (flori de Galbenele) 20 g
Herba Absinthi (Pelin) 10 g
Herba Origani (Sovirv) 10 g

• 2 linguri de amestec se umecteaza cu 4 linguri de alcool si se lasa intr-un vas acoperit 8—10 ore, apoi se infuzeaza cu 100 ml apa. Se filtreaza prin tifon prin presare; se fac seara badijonari in decursul a 1 — 2 ore, dupa care se recomanda ca peste noapte sa se aplice unguentul, pe baza de muguri de plop (Gemmae Populi). Este util si pentru fisuri anale.

Kp. Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) Folium Salviae (frunze de Salvie) Cortex Quercus (coaje de Stejar)

• Decoct din 50—60 g bai de sezut.

Thursday, April 29, 2010

Plante medicinale recomandate pentru diaree

Plante medicinale recomandate pentru diaree


Aceasta tulburare a tranzitului intestinal, consecinta a unor infectii microbiene, virale sau parazitare care provoaca infiamatia mucoasei colonului si a peretilor intestinului subtire, se trateaza simptomatic in special cu plante medicinale care au un continut ridicat de taninuri. Acestea actioneaza pe de o parte asupra mucoasei gastro-intestinale ca astringente, precipitand proteinele mucusului si protoplasmei de la suprafata celulelor tractului digestiv, iar de pe alta parte precipita si aglutineaza insasi proteinele florei patogene, astfel incit actiunea, substantelor toxice sau iritante este diminuata. De preferinta ceaiurile se beau neindulcite sau indulcite cu zaharina sau ciclamat.

Administrarea ceaiurilor din plante medicinale se face in paralel cu respectarea unei diete adecvate. Dintre cele cu actiunea cea mai puternic antidiareica se indica urmatoarele:

(uz intern) Cortex Quercus (coaja de Stejar) - printre cele mai eficiente, actionand chiar in diareei rebele, avind un continut bogat in tanin, imbina efectele antitoxice cu cele antiseptice asupra florei microbiene.

• Decoct din 2 lingurite la cana; se beau 2 cani pe zi, intre mese, neindulcit.

— Herba Salicariae (Rachitan) poate fi folosit si la copii, taninurile din aceasta specie fiind complet neiritante.

— Fructus Pruni spinOsi (fructe de Porumbar)

• Decoct, o lingurita la cana; se beau 2—3 pe zi,

— Herba Anserinae (Coada racului)

— Fructus Pruni spinOsi (fructe de Porumbar)

• Decoct, o lingurita la cana; se beau 2—3 pe zi,

— Herba Anserinae (Coada racului)

• Infuzie sau decoct, 2 linguri la 1 /2 litru apa, cantitate care se bea in cursul unei zile.

— Radix Gei (radacini de Cerentel)

• Decoct, 2 lingurite la cana, se bea pe stomacul gol (efectul creste in amestec cu Menta, Musetel, Sunatoare).

— Folium Fragariae, Rubi ffuticosi el Rubi idaei (frunze de Fragi, Mur si Zmeur) — mai usor de suportat avind gustul placut, aromat.

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; se beau 2 cani pe zi.

—Fructus Myrtilli (fructe de Afin)

• Decoct, o lingurita la cana; se beau 2 cani pe zi.

• Macerat la rece timp de 8 ore — din 2 lingurite fructe la 1/2 l apa, cantitate ce se bea in cursul unei zile.

• Lichiorul de Afine (afinata) consumat cu moderatie

—Folium Myrtilli (frunze de Afin)

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

— Flores Cyani (flori de Albastrele)

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; se beau 2 cani pe zi.

— Folium Menlhae (frunze de Menta) — cele mai indicate in diareele copiilor mici, chiar si profilactic, se poate adauga, de asemenea, la majoritatea altor ceaiuri antidiareice.

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi (la copiii mici dozarea se face in functie de virsta).


— Flores Chamomillae (flori de Musetel) — mai ales ca adaos la alte plante antidiareice.

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; se beau 2 câni pe zi.

• Dubla extractie: 1—2 lingurite de flori se macereaza 30 minute in jumatate cana de apa, apoi se strecoara si se infuzeaza cu alta jumatate cana cu apa, apoi cele 2 lichide se amesteca.

— Folium Juglandis (frunze de Nuc)

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau; 2 cani pe zi.

• Infuzie, 4 linguri la cana din care se: ia de 3 ori pe zi cite o lingura.

— Folium Plantaginis (frunze de Patlagina)

• Infuzie, o lingura la cana; se ia cite o lingura la 2—3 ore.

— Folium Pulmonariae (frunze de Plaminarica)

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

— Radix Symphyti (radacini de Tataneasa)

• Decoct, 1—2 lingurite la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

— Herba Bursae pastoris (Traista ciobanului)

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; se beau: 2—3 cani pe zi.

— Flores Rosarum (petale de Trandafir) in forme cronice.

• Infuzie, 1 — 2 lingurite la cana; se beau 2 cani pe zi.

— Herba Polygoni (Troscot)

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

• Infuzie, 4 linguri la cana;se beau 3—5 linguri pe zi.

— Herba Agrimoniae (Turtita mare)

• Infuzie sau decoct, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi,

— Folium Urticae (frunze de Urzica) — duc la diminuarea florei microbiene patogene.

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

Secundar se mai citeaza si folosirea de Supites Cerasosum (cozi de cirese) care sant in principal diuretice si de Frncius Hippophae (fructe de Catina), un util vitaminizant.

Wednesday, April 28, 2010

Plante medicinale recomandate pentru constipatie

Plante medicinale recomandate pentru constipatie


Speciile recomandate de plante medicinale accelereaza tranzitul intestinal, inlesnind defecatia, prin urmatoarele mecanisme:
— cresterea peristaltismului intestinului gros (plantele cu continut in oximetilantrachinone— ca de ex. Cortex Frangulae— sau unele iritative — cum sunt rezinele din Herba Convolvuli — Volbura, mirozinele din Semen Sinapis alba — Mustar alb);

— actiune mecanica de marire a volumului bolului intestinal, prin imbibatia mucilagiilor (ex. Semen Lini — seminte de in); totodata acestea "greseaza" tractul intestinal, facilitind inaintarea bolului fecal. Actiunea farmacodinamica a acestor plante este diferentiata, limita intre laxativ si purgativ fiind conditionata de doza si de factori, obiectivi, individuali.

(uz intern) Cortex Frangulae (coaje de Crusin) — este principala specie laxativa din „Farmacia Naturii" din tara noastra, avind avantajul ca nu da obisnuinta, putand fi folosita si in constipatii cronice. Se utilizeaza coaja de Crusin de cel putin 1 an vechime in cazul in care a fost uscata in conditii naturale, sau uscata la 100°C imediat dupa recoltare cind se poate folosi chiar in anul recoltarii. In cazul nerespectarii acestei indicatii coaja de Crusin produce colici.

• Decoct, o lingura coaja fragmentata oparita cu o cana apa fierbinte. Se lasa in repaus 1/2 ora apoi se fierbe la foc domol 15 — 30 minute. Decoctul se bea caldut, indulcit, preferabil cu miere, seara la culcare. In constipatii puternice se mai poate administra o cana dimineata, in constipatii cronice, pentru tratament indelungat, dozele vor fi stabilite individual.

• Pulbere — 2—3 virfuri de cutit pe zi,

— Ierb Convolvuli (Volbura) — actiune purgativa

• Infuzie, 2 lingurite la cana, cantitate care se bea dimineata pe stomacul gol;

• Tinctura din 20 g macerate 10 zile in 100 ml alcool, din care se iau 2—4 linguri cu 2—4 linguri sirop sau miere dimineata pe stomacul gol;

• Pulbere din care se iau 2 virfuri de cutit in miere, dimineata pe stomacul gol.

— Folium Cynarae (frunze de Anghinare) — in special in constipatiile datorate unor disfunctii hepatice.

• Infuzie, o lingurita la cana, din care se beau 2—3 cani pe zi.

— Radix Cichorii (radacini de Cicoare.) —laxativ usor.

• Infuzie, o lingurita la cana., din care se beau 2—3 cani pe zi.

— Folium Fraxini (frunze de Frasin) — laxativ usor.

• Infuzie, 1—2 linguri la cana; se bea 2—3 cani pe zi.

— Flores Pruni sftinosi (flori de Porumbar) — laxativ usor

• Infuzie cu o lingurita la cana; se bea 2—3 cani pe zi.

— Flores Sâmburi (flori de Soc) — usor laxativ, diuretic recomandat mai ales in constipatiile de natura nervoasa si in cura de slabire.

• Infuzie cu o lingurita la cana, care se bea seara inainte de culcare.

— Radix Liquiriiiae (radacina de Lemn dulce) — usor laxativ.;

Infuzie, 1/2 lingurita la cana, care bea in cursul unei zile;

• Pulbere — 1—3 g/zi.

— Semen Lini (seminte de In) — au o actiune mecanica datorita mucilagiilor, actionind chiar in constipatii rebele.

• 1—2 lingurite de seminte intregi se ia cu putina apa, de preferinta seara la culcare.

— Semen Sinapis albae (seminte de Mustar) — actioneaza atat prin iritarea locala pe care o produc la nivelul mucoasei gastrice, cit si datorita mucilagiilor. Nu se vor face tratamente prelungite si nu se va administra la copii.

• Seminte luate intregi cu putina ,apa incepindu-se cu o lingurita pe zi ajungandu-se progresiv la o lingura pe zi.

Ceai laxativ (PLAFAR)

Cortex Frangulae (coaje de Crusin), Herba Convolvuli (Volbura)

— laxative, maresc peristaltismul; Folium Melissae (frunze de Roinita)

antiseptice, calmeaza colicile, carminative.

Decoct (prin fierbere numai 3—4 minute), o lingura la cana; cantitate care
se bea seara la culcare (in constipatii rebele si dimineata pe stomacul gol.)

Tuesday, April 27, 2010

Plante medicinale recomandate pentru dureri abdominale la copii

Plante medicinale recomandate pentru dureri abdominale la copii


La sugari si la copiii mici se produc adesea dureri abdominale ca forme de manifestare a meteorismului sau balonarii, rezultate din acumularea gazelor in stomac si intestine, fenomen legat in special de dispepsiile de fermentatie, in tratarea lor se folosesc plante medicinale cu actiune antispastica si carminativa, care favorizeaza eliminarea gazelor, avind in general ca principii active uleiuri volatile. indulcirea se face cu zaharul fiert in apa.

Efecte deosebit de favorabile au fructele (impropriu numite seminte) unor specii din familia Umbelliferae, sub forma de infuzie, din care, in functie de virsta copilului, se pot da de la 2 la 3 cescute (de 100 ml) la sugari, pina la 2—3 cani pe zi la copiii de 2—5 ani.

(uz intern)
— Fructus Anisi (fructe de Anason)

• Infuzie, 6—8 fructe la 100 ml.

— Fructus Carvi (fructe de Chimion)

• Infuzie, 1/2 lingurita la 100 ml.

— Fructus Coriandri (fructe de Coriandru)

• Infuzie, 1/2 lingurita la 100 ml.
— Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul)

• Infuzie, 6—8 fructe .ia 100 ml.

in afara acestora se mai recomanda:

— Flores Chamomillae (flori de Musetel)

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; cantitatile se dau in functie de virsta copilului (efectul creste in amestec cu anason sau fenicul).

— Folium Mehssac (frunze de Roinita)

• Infuzie, o lingurita, la cana; cantitatii se dozeaza dupa virsta copilului.

Ceai contra colicilor pentru copii (PLAFAR)

Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul), Fructus Coriandri (fructe de Coriandru) — carminative; Flores Chamomillae (flori de Musetel) antiseptice, usor antispastice; Folium Menthae (frunze de Menta) antispastice, calrncaza durerile si voma;

• Infuzie, o lingurita la cana, 3 lingurj pina la 1/2 cana in functie de virsta copilului.

Rp. Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul) 10 g
Fructus Carvi (fructe de Chimion) 10 g
Folium Melissae (frunze de Roinita) 40 g
Flores Tiliae (flori de Tei) 40 g

• Infuzie, o lingurita la cana, 3 linguri pina la 1/2 cana, in functie de virsta copilului, in timpul colicilor.

(uz extern) Herba Majoranae (Maghiran)

• Cataplasme caldute aplicate pe abdomen cu o infuzie 1—2 lingurite la 100 ml.

Monday, April 26, 2010

Plante medicinale recomandate pentru dureri abdominale la adulti(colici)

Plante medicinale recomandate pentru dureri abdominale la adulti (colici)



In cazul durerilor abdominale (colici), dureri care apar brusc sub forma de crize si sint legate de enterocolite, apendicite, pancreatite etc sau in alte cazuri sub forma de spasme ca urmare a unor dereglari de natura neurovegetativa, pe linga tratamentul cauzal se pot administrat ca prim ajutor unele specii de plante medicinale cu proprietati antispastice. Infuziile sau decocturile se beau imediat la aparitia colicilor care de obicei apar dupa mesele principale. Acest tratament este doar simptomatic urmind ca dupa stabilirea diagnosticului de catre medic sa fie aplicat tratamentul specific fiecarei afectiuni in parte.

(uz intern) Radix Valerianae (radacini de Valeriana) indeosebi in colici de natura nervoasa.

• Infuzie, o lingurita la cana; se bea in cursul unei zile.

• Pulbere — de 3 ori pe zi un virf de cutit.

• Tinctura din 20 g planta macerata in 100 ml alcool timp de 3 zile, din care se iau de 2—3 ori pe zi cite 15—20 picaturi.
Rhizoma Calami (rizomi de Obligeana)

• Decoct sau macerat la rece, o lingurita rizom fragmentat la cana, cantitate care se bea in cursul unei zile, in mai multe reprize.

• Tinctura, 20 g planta macerata 8 zile in 100 ml alcool, din care se iau cite 20 picaturi de 2—3 ori pe zi.

Folium Menihae (frunze de Menta)

• Infuzie, o lingurita la cana, 1 — 2 cani pe zi.

Folium Mellissae (frunze de Roinita)

• Infuzie, o lingurita la cana, 2—3 cani pe zi.

Flores Chamomillae (flori de Musetel)

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; se beau 2 cani pe zi.

• Dubla extractie: 1 — 2 lingurite de flori se lasa la macerat 30 minute in jumatate de cana de apa rece; se strecoara, iar florile se infuzeaza cu alta jumatate de cana de apa in clocot. Cele 2 lichide se amesteca. Se beau 2 cani pe zi.

Flores Milhfolii (flori de Coada soricelului)

• Infuzie, o lingura la cana; in cursul unei zile se beau treptat 2 cani.

Folium Cynarae (frunze de Anghinara)

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

Herba Anserinae (Coada racului)

• Infuzie sau decoct, o lingura la cana; se beau 2 cani pe zi, in special in enterocolite.

Herba Majoranae (Maghiran)

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi.
• Herba Basilici (Busuioc)

• Infuzie, o lingurita la cana; 2 cani p: zi dupa mese.

— Fructus Carvi (fructe de Chimion)

• Infuzie, 1—1/2 lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi, dintre care una dimineata pe stomacul gol.

— Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul)

• Infuzie, o jumatate de lingurita la cana se beau 2 cani pe zi.

— Flores Acaciae (flori de Salcim)

• Infuzie, 2 lingurite la cana; se bea 2 cani pe zi.

— Herba Meliloti (Sulfina)

• Infuzie, 1 lingurita la cana; se bea 1—2 cani pe zi.

Ceai contra colicilor pentru adulti (PLAFAR)

Flores Chamomillae (flori de Musetel), Flores Millefolii (flori de Coada soricelului), Herba Serpylli (Cimbrisor) — antiseptice si uso: antispastice; Folium Melissae (frunze de Roinita), Folium Menthat (frunze de Menta) — antispastice si antivomitive; Capita Papaveri: (capsule de Mac) — usor analgezice; Fructus Foeniculi (fructe de Fe nicul) — carminative.

• Infuzie, 1 — 2 lingurite la cana; se beau treptat 2 cani pe zi (sau la aparitia colicilor).

Rp. Flores Chamomillae (flori de Musetel)

Herba Dracocephali (Mataciune) sau Folium Melissae (frunze de Roinita) Folium Menthde (frunze de Menta) Fructus Coriandri (fructe de Coriandru)

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2 cani pe zi. dupa mesele principale.

Rp. Herba Dracocephali (Mataciune) sau Folium
Melissae (frunze de Roinita) 25 g
Folium Menthae (frunze de Menta) 25 g
Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) 30 g
Rhizoma Calami (rizomi de Obligeana) 10 g
Radix Valerianae (radacini de Valeriana) 10 g

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2 cani pe zi, din care una dupa masa de pranz si a doua seara inainte de culcare.

Pentru colici de natura nervoasa:

Rp. Herba Leonuri (Talpa gistii)
Radix Valerianae (radacini de Valeriana) Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) Herba Hyperici (Sunatoare) Folium Menthae (frunze de Menta) Flores Lavandulae (flori de Levantica) Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul)

• Infuzie, o lingura la cana; se 1—2 cani indulcite, calde

Sunday, April 25, 2010

Plante medicinale recomandate pentru meteorism(balonari)

Plante medicinale recomandate pentru meteorism(balonari)


Plantele medicinale care se folosesc in aceste cazuri se denumesc carminative. Meteorismul nu este propriu-zis o afectiune ci un simptom, ale car cauze pot fi in principal fermentatiile intestinale, aerofagiile, gastrite hipoacide, enterocolitele, tulburari colecistice sau pancreatice.

Plantele medicinale carminative, care contin de regula ca principii active uleiuri volatile, impiedica procesele de fermentatie si ajuta la evacuare gazelor din intestine. Ceaiurile se beau de regula inainte de mesele principale, caldute, Se pot indulci.

(uz intern) Sint utile fructele unor plante medicinale umbelifere:

Fructus Anisi, Carvi, Coriandri, Foenimli (fructe de Anason, Chimion, Coriandru, Fenicul)

• Infuzie, 1/2 lingurita la cana, cantitate care se bea in cursul unei zile.

Flores Millefolii (flori de Coada soricelului)

• Infuzie, 2 linguri la 1/2 litru, cantitate care se bea in cursul unei zile.

Flores Chamomillae (flori de Musetel) — in adaos la infuziile din fructe de umbelifere.

Folium Melissae (frunze de Romita)

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

Folium Salviae (frunze de Salvie)

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi.
Herba Basilici (Busuioc)

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2 cani pe zi.

Herba Majoranae (Maghiran)

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

Rhizoma Calami (rizomi de Obligeanâ)

• Decoct sau macerat la rece cu o lingurita la cana; se bea in cursul unei zile in mai multe reprize.

In baionari datorate unor afectiuni nervoase, se introduc in formula plante sedative:

Rp. Radix Valerianae (radacini de Vaieriana) parti egale
Herba Leonuri (Talpa Gistii) In parti egale
Fructus Car vi (fructe de Chimion) parti egale
Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul) parti egale

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 3 cani pe zi.

Rp. in baionari cu tendinta spre constipatie:

Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) 10 g
Folium Menthae (frunze de Menta) 10 g
Fructus Carvi (fructe de Chimion) 20 g
Fructus Coriandri (fructe de Coriandru) 10 g
Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul) 20 g
Cortex Frangulae (coaje de Crusin) 30 g

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2 cani pe zi dar nu inainte ci dupa mese.

Rp. in baionari cu tendinta spre diaree:

Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) 20 g
Folium Menthae (frunze de Menta) 20 g
Herba Agrimoniae (Turita mare) 10 g
Herba Anserinae (Coada racului) 10 g
Herba Hyperici (Sunatoare) 10 g
Fructus Coriandri (fructe de Coriandru) 30 g

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

Alte retete:

Rp. Fructus Carvi (fructe de Chimion)
Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul) parti egale!
Folium Menthae (frunze de Menta)
Flores Millefolii (flori de Coada soricelului)
Herba Centauri (tintaura)

• Infuzie, o lingura la cana; cu jumatate de ora inainte de mese se bea cite 1 cana.

Rp. Flores Chamomillae (flori de Musetel) sau Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) | parti egale
Folium Menthae (frunze de Menta)
Folium Melissae (frunze de Roinita)
Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul)

• Infuzie, o lingurita la cana; se bea 2 cani pe zi.

Saturday, April 24, 2010

Plante medicinale recomandate pentru enterocolite

Plante medicinale recomandate pentru enterocolite


Acest grup de tulburari digestive, la fel ca si in diaree, se trateaza cu plante medicinale continind principii active cu proprietati antiseptice cu actiun asupra florei patogene, care provoaca adesea inflamatii ale intestinului subtire (enterite) si ale celui gros (colite), de obicei inflamatii concomitente ale intestinului subtire si ale celui gros (enterocolite), in aceste tulburari care se manifesta prin dureri abdominale si scaune frecvente uneori sanguinolente sau mucopurulente, balonari etc., alaturi de adiministrarea de infuzii cu proprietati dezinfectante intestinale (majoritatea continind uleiuri volatile si taninuri), trebuie pastrata o dieta severa, cu suprimarea alimentelor care fermenteaza.

Infuziile sau decocturile se recomanda a fi neindulcite sau indulcite cu zaharina sau ciclamat. Se administreaza de regula dupa mese sau treptat in sorbituri.

(uz intern) Flores Chamomillae (flori de Musetel) — actioneaza in aceste afectiuni, fiind puternic antiseptice prin continutul ridicat in azulene.

• Infuzii, 1 — 2 lingurite la cana, care se bea in cursul unei zile.

• Extractie dubla: macerat la rece din 1—2 lingurite la o jumatate de cana, timp de 30 minute; se strecoara iar florile se infuzeaza cu alta jumatate de cana de apa in clocot, cele doua lichide amestecindu-se. Se beau in cursul unei zile 1—2 cani.

— Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) cu aceleasi proprietati ca musetelul.

• Infuzie, 2 linguri la jumatate de litru de apa, cantitate care se bea in cursul unei zile.
— Herba Seypylli (Cimbrisor), Herba Thymi (Cimbru de cultura) de asemenea cu actiune antiseptica puternica, utile in intreaga grupa de afectiuni.

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; se beau 2 cani pe zi.

— Fmctus Juniperi (fructe de Ienupar) — utilizate datorita actiunii antiseptice.

• Infuzie, 2 lingurite la cana; se iau 3—4 lingurite pe zi.

— Radix Gei (radacini de Cerentel)

• Decoct, 2 lingurite la cana, de preferinta pe stomacul gol (efectul creste in amestec cu Musetel, Menta, Sunatoare).

— Herba Hyperici (Sunatoare) —in special in colite cronice.

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi, dupa mese.

• Infuzie, 2 linguri la cana; se bea cite o lingura dupa fiecare masa.

— Folium Ritbi fruticosi (frunze de Mur), Folium Rubi Idaei (frunze de Zmeur)

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana, se beau 2 cani pe zi.

— Folium Cynarae (frunze de Anglmiare) — contra fermentatiilor intestinale, enterite.

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

Ceai anticolitic (PLAFAR)

Flores Chamomillae (flori de Musetel), Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) — bactericide, antiseptice, decongestive ;Herba Hyperici (Sunatoare) — antiseptica, cicatrizanta, antidiareica; Folia Me-lissae (frunze de Roinita) — Folia Menthae (frunze de Menta) — anti-vomitive si calmante; Capita Papaveris (capete de Mac), Herba Leonuri (Talpa gistii) — antispasmodice si sedative; Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul) — carminative.

• Infuzie cu 1 — 1 1/2 lingurite la cana; se beau 2—3 cani pe zi, dupa mese.

Friday, April 23, 2010

Plante medicinale recomandate pentru gastrite hiperacide si ulcer gastric.

Plante medicinale recomandate pentru gastrite hiperacide si ulcer gastric


Ca adjuvante ale terapiei acestor afectiuni datorate unei hipersecretii de suc gastric, cu cresterea exagerata a aciditatii, care afecteaza mucoasa gastrica, intr-o prima faza iritind-o (gastrita hiperacida) iar intr-un stadiu mai avansat ajungindu-se pina la leziuni ale acestei (ulcer), se recomanda plante medicinale cu principii active care contribuie la neutralizarea aciditatii, antiinflamatoare, calmante si cicatrizante.

Infuziile sau decocturile se beau de regula neindulcite si de preferat intre mese.

(uz intern)Pentru forme incipiente de gastrite hiperacide:

— Flores Acaciae (flori de Salcam) — Au si actiunea de a calma senzatiile de pirozis (arsuri la stomac), pretandu-se la cure de lunga durata, chiar si ca ceai alimentar.

• Infuzie, 2 lingurite la cana; se beau 2; cani pe zi, de preferat intre mese.

— Folium Rubi idaei (frunze de Zmeur) — contribuie la micsorarea aciditatii.

• Infuzie, o lingurita la cana, se beau 2—3 cani pe zi.
Ca adjuvante in ulcere gastrice si in forme mai evoluate de gastrita se recomanda:

— Radix Symphyti (radacini de Tâtaneasa) — deosebit de eficiente datorita continutului in alantoina fiind cicatrizante si calmante.

• Decoct, 1—2 lingurite la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

— Folium Pulmonariae (frunze de Plaminâricâ) — si ele cu continut de alantoina, sint cicatrizante prin stimularea refacerii tesuturilor pzate.

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi

— Flores Calendulae (flori de Galbenele) — plante medicinale cicatrizante si calmante, fiind utile inclusiv in ulcer duodenal.

• Infuzie, 2 lingurite ia cana, cantitate care se bea in cursul unei zile, de preferinta pe stomacul gol.

— Folium Plantaginis (frunze de Patlagina) cu actiune cicatrizanta si fitoncida.

• Pulbere — cite 2—3 virfuri de cutit, de 2—3 ori pe zi;

• Infuzie, 2 linguri la cana; se ia cite o lingura la 2—3 ore.

— Rhhoma Calami (rizomi de Obligeana) — actioneaza ca pansament gastric, favorizind epitelizarea ulceratiilor gastro-intestinale (de altfel pentru aceasta actiune face parte din formula produsului Ulcerotrat).

• Pulbere — cite un virf de cutit de 2—3 ori pe zi intre mese.

• Decoct, o lingurita la cana, cantitate care se bea in 2—3 reprize intre mese.

— Herba Hyperiei (Sunatoare) —cu remarcabile proprietati cicatrizante.

• Infuzie cu 1—2 lingurite la cana; de 2 ori pe zi.

• In medicina populara se foloseste cu bune rezultate uleiul: 20 g planta umectata cu 20 ml alcool; dupa 12 ore se adauga 200 g ulei comestibil si se tin 3 ore pe baia de apa, agitindu-se. s lasa 2—3 zile si se strecoara printr-o pinza. Se pastreaza la intuneric si racoare. Se administreaza cite o lingurita intre mese.

— Radix Liquiritiae (radacina de Lemn dulce) — are proprietati antiinflamatorii, antiulceroase, cicatrizante.

• Macerat la rece, 1/2 lingurite la cana se bea in cursul unei zile.

— Herba Equiseti (Coada calului) contribuie la neutralizare aciditatii crescute.

• Decoct, o lingurita la cana; se beai in cursul unei zile 2—3 cani, in aceasta afectiune este foarte utila si asocierea unor plante cu actiune antiseptica si calmanta:

— Flores Chamomillae (flori de Musetel)

• Infuzie cu 1—2 lingurite la cana; se beau 1—2 cani pe zi, pe stomacul gol

• Extractie dubla: se macereaza la rece timp de 30 minute 1—2 lingurite de flori in 1/2 cana apa: se strecoara, ia florile se infuzeaza cu alta 1/2 cana apa in clocot. Cele doua lichide se amesteca se beau in cursul unei zile in 2 reprize pe stomacul gol.

— Flores Millefolii (flori de Coada soricelului)

• Infuzie, 2 linguri la 1/2 1 apa, cantitate care se bea in cursul unei zile.

— Brasica oier acea (Varza alba)

Sucul celular proaspat obtinut prin, raderea si stoarcerea unei verze albei (cca 1 pahar). Se bea cite un pahar pe zi in mai multe reprize timp de o luna. Este util in ulcerul duodenal.

Ceai gastric 1(PLAFAR)

Flores Calendulae (flori de Galbenele) — cicatrizante; Flores Chamomillae (flori de Musetel), Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) — antiseptice, calmante. Radix Valerianae (radacina de Valeriana), Folium Menthae (frunze de Menta), Herba Taraxaci (Papadie) — antiseptice, antispastice.

Ceai gastric 2 (PLAFAR)

In afara de Flores Calendulae si Flores Millefolii (din formula 1) mai intra:

Herba Hvperici (Sunatoare) — cicatrizant, calmant, stomachic; Herba Polygoni (Troscot) — antidiareic; Herba Centauri (tintaura) — jHtomachic; Fructus Foeniculi (fructe de Fenicul), Fructus Coriandri (fructe de Coriandru) — carminative.

• Infuzie, 1 — 1 1/2 lingurite la cana; se beau 2 cani pe zi intre mese, de preferinta alternind formula 1 cu 2.

Ceai Gastric calmant (ceai hiposecrctor calmant) — formula noua (PLAFAR)

Flores Acaciae (flori de Salcim) — neutralizant, inlatura senzatiile de pirozis (arsuri la stomac); Radix Symphyti (radacini de Tataneasa) cicatrizant; Herba Equiseti (Coada calului) — neutralizant; Radix Valerianae (radacini de Valeriana) — antispastic; Herba Dracocephali (Mataciune) — antispastic, antiseptic, carminativ si stomachic.

• Infuzie o lingura la cana; 2—3 cani pe zi, la o ora dupa mesele principale.

Ceai gastric cicatrizant (PLAFAR)

Reuneste plante ce se gasesc in celelalte formule, actiunea esentiala avind-o Radix Symphyti (radacini de Tataneasa) si Flores Calendulae (flori de Galbenele) actiunea lor fiind completata de Flores Chamomillae (flori de Musetel), Flores Millefolii (flori de Coada soricelului), Herba Hyperici (Sunatoare).

• Infuzie, o lingura la cana; 2—3 cani pe zi, intre mese

Rp. Radix Symphyti (radacini de Tataneasa) 40 g
Flores Calendulae (flori de Galbenele) 30 g
Herba Hyperici (Sunatoare) 20 g Flores Chamomillae (flori de Musetel) sau Flores
Millefolii (flori de Coada soricelului) 10 g

• Infuzie, o lingura la cana; 2—3 cani pe zi, intre mese.
Rp. Flores Malvae (flori de Nalba)

Flores Chamomillae (flori de Musetel) Flores Calendulae (flori de Galbenele) Radix Liquiritiae (radacini de Lemn dulce) Fructus Coriandri (fructe de Coriandru) Strobuli Lxipuli (conuri de Hamei)

• Infuzie, o lingura la 2—3 cani pe zi, in mai multe reprize intre mese.

Thursday, April 22, 2010

Sindromuri dispeptice (anaciditate, hipoaciditate)

Sindromuri dispeptice (anaciditate, hipoaciditate)


In cazul lipsei sau al unei concentratii reduse de acid clorhidric ii sucul gastric, care duce la o activitate digestiva redusa, mai ales in ceea ce priveste scindarea moleculelor protidice si de asemenea la o insuficienta inactivare a microbilor care patrund odata cu alimentele, se recomanda in general plante medicinale cu principii amare. Stimularea secretiei acide are loc prin act reflex. Administrarea se face sub forma de infuzii sau pentru a face mai usor de suportat gustul extrem de amar, sub forma de tinctura sau pulbere. Totdeauna administrarea se face cu cca jumatate de ora inainte de mesele principale.

(uz intern) Herba Absinthi (Pelin)

Nu se foloseste in cure indelungate provocind tulburari nervoase si digestive. Contraindicat pentru femei gravide sau care alapteaza.

• Infuzie cu o lingurita la 1/2 l ; se bea cite un sfert de cana, de 2—3 ori pe cu jumatate ora inainte de mese.

• Tinctura din 20 g planta medicinala macerata in 100 ml alcool timp de o saptamina; se iau cite 15—20 picaturi pe zi in apa, inainte de mese.

• Pulbere, 1—2 g inainte de mesele principale .

Herba Cnici * (Schinel) — Produce o secretie inceata, dar de lunga durata a sucului gastric.

• Infuzie cu o lingurita la cana, din care se bea cite un sfert cu jumatate de ora inainte de mesele principale. O tinctura din 20 g planta macerata in 100 ml alcool timp de 7—8 zile; se iau 40—50 picaturi in apa sau vin cu jumatate de ora inainte de mese.

Herba Ovigani (sovirf)

• Infuzie concentrata cu 3 linguri planta la cana; se beau cite 3—4 linguri infuzie inainte de mese.

Ceai tonic — aperitiv (PLAFAR)

Radix Gentianae (radacina de Ghintura), Herba Centauri (tin-taura), Herba Cnici (Schinel), Herba Abshithi (Pelin) — tonice amare; Fructus Cynosbati (Macese) — vitaminizante; Fructus Coriandri (fructe de Coriandru), Rhizoma Calami (rizomi de Obligeana) — plante medicinale aromatice care maresc secretiile glandelor salivare si gastrice,

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2 cani pe zi, cu 30 minute inainte de mesele principale.

Rp. Herba Absinthi (Pelin) 30 g
Herba Centauri (tintaura) 20 g
Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) 30 g
Folium Salviae (frunze de Salvie) 20 g

• Infuzie, o lingura la cana, din care se bea cite un sfert cu o jumatate de ora inainte de masa; la copii sint suficiente 2—3 linguri.

Wednesday, April 21, 2010

Plante medicinale recomandate pentru varsaturi

Plante medicinale recomandate pentru varsaturi


Voma nu este o boala ci un simptom al unor afectiuni (infectii alimentare, boli infectioase, ulcer etc.) sau un act reflex care insotesti uneori anumite faze ale graviditatii sau prin care se manifesta emotiile puternice, intoleranta la altitudine ("raul de inaltime"), la tangaju vaselor ("raul de mare"), la unele feluri de mincare (sau la excese alimentare), la mirosuri, la senzatii care provoaca sila, dezgustul, existand persoane cu o sensibilitate mai mare.

Tratamentul simptomatic se face cu plante medicinale cu proprietati anti-emetice. Ceaiurile se beau reci, treptat, in inghitituri mici, de preferinta neindulcite sau indulcite cu zaharina.

(uz intern) Folium Menthae (frunzele de Menta) sint principalul antiemetic, datorita mentolului, calmind varsaturile la adulti, dar in special la copii.

• Infuzie, o lingurita la cana; se bea rece, treptat, in inghitituri mici.
Folium Melissae (frunze de Roinita) — recomandate pentru femei gravide.

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau j 2—3 cani pe zi.

Lichen Islandicus (Lichen de piatra) — eficace contra varsaturilor rebele, in special la femeile insarcinate.

• Decoct, o lingurita la cana (se adauga pentru neutralizare un varf de cutit de bicarbonat de sodiu).

Radix Vaierianae (radacini de Valeriana) — datorita actiunii de sedare a sistemului nervos, combate sensibilitatea la vomare.

• Pulbere — de trei ori pe zi cite un virf de cutit (sau la nevoie).

• Tinctura — 20 g planta macerata 8 zile in 100 ml alcool; se iau de 2—3 ori pe zi cite 15—20 picaturi.

Radix Gei (radacini de Cerentel)

• Decoct, 2 lingurite la cana, se bea neindulcit, dimineata pe stomacul gol.

Herba Absinthi (Pelin) — cu rezultate bune, dar nu se va lua in cure de lunga durata, deoarece produce tulburari nervoase si digestive. E contraindicat pentru femei gravide sau care alapteaza.

• Infuzie, 1/2 lingurita la cana; se bea cite un sfert de ceasca de 2—3 ori pe zi.

• Tinctura cu 20 g macerate 7 zile in 100 ml alcool; se iau 15—20 picaturi de 2—3 ori pe zi.

Ceai contra colicilor pentru adulti (PLAFAR)

Folium Menthae (frunze de Menta), Folium Melissae (frunze de jpRoinita) — imprima acestui ceai efectul antiemetic; Flores Chamo-jflftillae (flori de Musetel), Flores Millefolii (flori de Coada soricelului), jiHorba Serpylli (Cimbrisor) — plante medicinale antiseptice, usor antispastice; Capita jplipaveris (capsule de Mac) — sedative; Fructus Foeniculi (fructe de Ionicul) — carminativ.

• Infuzie cu 1 — 11/2 lingurita la cana; se bea treptat, rece.

Rp. Folium Menthae (frunze de Menta) 40 g

Folium Melissae (frunze de Roinita) 30 g

Flores Chamomillae (flori de Musetel) 30 g

• Infuzie, o lingurita la cana; se bea direct in sorbituri.

Rp. Radix Valerianae (radacini de Valeriana) 30 g

Flores Chamomillae (flori de Musetel) 30 g

Flores Lavandulae (flori de Levantica) 10 g

Fructus Carvi (fructe de Chimion) 30 g

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 1-cani pe zi, treptat.

Rp. Folium Menthae (frunze de Menta) 15 g

Folium Melissae (frunze de Rom ita) 20 g

Herb a Centauri (tintaura) 10 g

Herba Serpylli (Cimbrisor) 20 g

Fructus Carvi (fructe de Chimion) 15 g

Fructus Juniperi (fructe de Ienupar) 20 g

Infuzie, o lingura la cana; se beau 1-2 cani infuzie rece la nevoie.

Tuesday, April 20, 2010

Plante medicinale recomandate pentru anorexie

Plante medicinale recomandate pentru anorexie



Se folosesc pentru stimularea secretiei gastrice plante medicinale cu proprietatile tonic-amare si plante aromatice, toate administrandu-se cu cca. 1/2 ora inaintea meselor principale. Formele de administrare sint foarte variate; deoarece la infuzie sau decoct gustul amar este greu de suportat de unii din cei interesati, se pot folosi tincturile sau pulberile. Pentru copii se pot folosi cu succes siropurile amare, iar pentru adulti foarte eficienta este folosirea si sub forma de vinuri medicinale cind acestea nu sint contraindicate. Administrarea se face cu circa jumatate de ora inainte de mese.

De baza sint si speciile recomandate in anaciditate carora li se mai adauga si alte plante medicinale. Dintre plantele medicinale cu principii amare se recomanda :

(uz intrern)Radix Gentianae (radacina de Ghintura)—in special pentru copii slabiti, fara pofta de mincare; pentru acestia putindu-se administra mai usor sub forma de tinctura sau sirop. Pentru adulti, in afara de infuzie sau decoct, se poate face si un vin medicinal.

• Infuzie sau decoct, cu jumatate de lingurita la o cana; se bea cite un sfert de cana inaintea meselor principale ;

• Tinctura din 20 g macerate timp de 7—8 zile in 100 ml alcool; inainte de mese se iau 5—10 picaturi pentru copii si 10—15 picaturi pentru adulti;

• Vin tonic. 3 linguri de planta se lasa la macerat in 60 ml alcool in vas inchis timp de 24 ore, apoi se adauga 1 litru vin si se lasa 10 zile, agitindu-se intre timp. Se filtreaza si se adauga 100 g zahar. Se ia cite o lingura cu jumatate de ora inainte de mese (contraindicat pentru copii).

• Sirop. Peste o lingura de planta se adauga 150 ml apa in clocot si se lasa la macerat 6 ore, dupa care se strecoara, se adauga 1/4 kg zahar si se fierbe pina capata consistenta siropoasa. Se iau 3—4 lingurite pe zi, inainte de mese.
— Herba Centauri (tintaura)

• Infuzie, o lingurita la cana din care se bea cite un sfert cu cite o jumatate de ora inainte de mese.

• Tinctura din 20 g planta macerata . In 100 ml alcool timp de 7—8 zile; se bea cite 30—40 picaturi in apa sau vin inainte de mesele principale;

• Vin — din 60 g planta macerata 8 zile in 1 litru vin negru; se bea cite un pahare de lichior inainte de mesele principale

• Sirop — dintr-o infuzie cu 2 linguri de planta la 300 ml apa, la care se adauga — dupa filtrare 1/2 kg zahar. Se fierbe pina capata consistenta siropoasa. Copiilor li se administreaza cite un paharel inaintea meselor principale.

Lichen Islandicus (Lichen de piatra) — specie cu gust intens amar cu actiune de stimulare totodata si a secretiilor biliare si pancreaticai

• Decoct, o lingurita de planta la o cana de apa; pentru neutralizarea aciditatii se adauga un virf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se bea cite un sfert de cana, inainte de mese.

• Tinctura — din 20 g lichen macerat 8 zile in 100 ml alcool, din care se iau cite 15—20 picaturi inainte de mese.

Herba Marrubii (Unguras)

• Infuzie, 2 linguri la o cana; se bea cite o lingura inainte de mesele principale.

Folia, Herba ei Radix Taraxaci (Papadie)

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; 2—3; cani pe zi cu jumatate de ora inainte de mese.

Folium Cynarae (frunze de Anghinara)

• Infuzie, o lingurita la cana; cite o jumatate de cana inainte de mese.
Flores Millefolii (flori de Coada soricelului)

• Infuzie, o lingura la cana; 2 cani pe zi inainte de mese.

Flores Cyani (flori de Albastrele)

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; se bea cite un sfert de cana inainte de mese.

Strobuli Lupuli („conuri" de Hamei) — in principal produs cu proprietati sedative

• Infuzie, o lingura la cana; 2 cani pe zi inainte de mese.

Fructus Juni fieri, (fructe de Ienupar)

• Decoct, cu 10—20 boabe la litru; se beau 2 cani pe zi.

• Infuzie cu 2 lingurite la cana; se beau 2—3 cani inainte de mese.


Rhizoma Calami (rizomi de Obligeanâ)

• Decoct sau macerat la rece, o lingurita la cana, cantitate care se bea in cursul unei zile, inainte de mese.

• Tinctura din 20 g la 100 ml alcool, macerate 8 zile; se iau cite 20 picaturi inainte de mesele principale.

• Vin tonic — din 100 g rizom macerat 8 zile in 1 litru de vin negru, dupa care se strecoara si se indulceste cu 100 g zahar. Se bea cite un paharel inaintea meselor principale.

Herba Hyssopi (Isop)

• Infuzie, 1—2 lingurite la cana; se beau 2 cani pe zi inainte de mese.

Plante medicinale aromatice care provoaca secretia gastrica datorita uleiurilor volatile:

Fructus Anisi, Corimdri, Foeniculi (fructe de Anason, Coriandru sau Fenicul)

• Infuzie, 1/2 lingurita la cana; se bea cite o cana de infuzie calduta inainte de mese.
Herba Majoranae (Maghiran)

• Infuzie, o lingurita la cana; se bea; 2 cani pe zi inainte de mese.

Mai stimuleaza secretia gastrica, prin actiune hiperemianta (de activare a circulatiei cu usoara congestionare locala) la nivel mucoasei gastrice:

Semen Sinapis albae (seminte de Mustar)

• Luate intregi, cite o lingurita pe zi, cu putina apa.

+ Ceai tonic aperitiv (PLAFAR)

Radix Gentianae (radacini de Ghintura), Rhizoma Calami (rizom de Obligeana), Herba Centauri (tintaura), Herba Cnici (Schinel), Herb Absinthi (Pelin) — tonice amare; Fructus Cynosbati (Macese) — vi taminizante; Fructus Coriandri (Coriandru) — aromatizante, marin ( fluxul secretor.

• Infuzii, o lingurita la cana; se beau 2 cani pe zi, cu jumatate de ora inainta de mesele principale.

Monday, April 19, 2010

Dezinfectante bucale generale

Dezinfectante bucale generale


(uz extern) Aetheroleum Menthae (ulei volatil de Menta) — sub forma de apa de gura are efecte racoritoare, antiseptice, corijeaza gustul si mirosul neplacut la fumatori.

• Apa de gura din 5 g ulei la 95 g alcool concentrat; se pun in apa citeva picaturi din aceasta solutie.

— Flores Chamomillae (flori de Musetel)

• Gargara cu infuzie, 3 linguri la cana, la care se adauga 4g acid boric.

Ceai pentru gargara (PLAFAR)

Flores Cliamomillae (flori de Musetel), Herba Serpylli (Cimbrisor), Folium Salviae (frunze de Sal vie) — antiinflamatoare si dezinfectante; Folium Althaeae (frunze de Nalba mare) — emolienta; Capita Papa-veris (capsule de Mac) — usor anestezice; Rhizoma Gei (rizomi de Cerentel) — astringente, dezinfectante si hemostatice.

• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la cana

Flores Lavandulae (flori de Levantica) parti egale
Herba Serpylli (Cimbrisor) parti egale

• Gargara cu infuzie cu 2 lingurite la cana.

Sunday, April 18, 2010

Plante medicinale recomandate pentru amigdalite

Plante medicinale recomandate pentru amigdalite

Se recomanda gargare cu plante medicinale dezinfectante, astringente, emoliente.

(uz extern) Flores Chamomillae (flori de Musetel)

• Infuzie, 3 linguri la cana; dupa racire se strecoara si se adauga 4g acid boric. Se foloseste pentru gargara.

— Folium Salviae (frunze de Salvie)
• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la 100 ml. (Efectul creste prin adaugare de Musetel).

— Rhizoma Gei (rizom de Cerentel)
• Gargara cu decoct, 2 lingurite la cana

— Flores et folium Malvae (flori si frunze de Nalba de cultura)

— Folium et Radix Althaeae (frunze si radacini de Nalba mare)
• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la cana (Efectul creste prin asociere cu Musetel).

— Flores Tiliae (flori de Tei)
• Gargara cu infuzie, 4 linguri la cana, la care se adauga o jumatate lingurita de acid boric.

Ceai pentru gargara (PLAFAR)

Flores Chamomillae (flori de Musetel), Herba Serpylli (Cimbrisor), Folium Salviae (frunze de Salvie) — antiinflamatoare si dezinfectante

Folium Althaeae (frunze de Nalba mare) — emoliente; Capita Papa-veris (capete de Mac) — usor anestezice; Rhizoma Gei (rizom de Cerentel) — astringente si hemostatice.

• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la cana.

Rp. Flores Lavandulae (flori de Levantica) parti egale
Herba Serpylli (Cimbrisor) parti egale

• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la cana.

Saturday, April 17, 2010

Plante medicinale recomandate pentru afte

Plante medicinale recomandate pentru afte

(uz extern)Folium Salviae (frunze de Salvie)

• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la 100 ml apa (efectul creste prin adaugare de Rhizoma Gei — Rizom de Cerentel — cca. 1/4 din continut).

— Herba Basilici (Busuioc)
• Gargara cu infuzie, 2 linguri la 100 ml.

— Herba Meliloti (Sulfina)
• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la 100 ml.

— Flores Rosarum (petale de Trandafir)
• Gargara cu infuzie, 2 linguri la 200 ml.
• Macerat din petale de trandafir in miere se utilizeaza cu deosebit efect la aftele si micozele bucale ale sugarilor tamponandu-se repetat in cursul unei zile zonele respective. Una din retete prevede ca 100 g petale sa fie lasate la foc moale in 400 ml apa in clocot; dupa ce se strecoara peste lichid se adauga 650 g de miere.

Friday, April 16, 2010

Plante medicinale recomandate pentru abcese dentare

Plante medicinale recomandate pentru abcese dentare



(uz extern) Din grupa plantelor medicinale cu actiune antiseptica se recomanda cele doua specii bogate in azulene:

— Flores Chamomillae (flori de Musetel)
• Infuzie calda obtinuta din 3 linguri flori la cana; se tine in gura, cite 5 minute, se repeta la interval de 1 ora

— Flores Millefolii (flori de Coada soricelului)
• Infuzie calda, o lingura flori la cana se tine in gura, repetand la fiecare 0ra

Efecte favorabile se obtin si cu:

— Folium Salviae (frunze de Salvie) la care se imbina efectul antiseptic foarte energic cu cel astringent, cicatrizant.
• Gargara cu infuzie, cu 2 lingurite ja 100 ml apa.

— Herba Meliloti (Sulfina)
• Gargara cu infuzie, cu 2 lingurite la 100 ml apa.

— Rhizoma Gsi (rizom de Cerentel) — printre speciile cele mai bogate in tanin, cu actiune astringenta si antimicrobiana marcanta.

• Decoct, 2 lingurite la o cana cu care se fac spalaturi locale; se pune local tampoane cu vata sau tifon imbibate in acest decoct.

— Flores et Folium Malvae, Flores et Folium Althaeae (flori si frunze de Nalba de cultura si Nalba mare) cu actiune emolienta recunoscuta, datorita continutului in mucilagii.
• Gargara cu infuzie, cu 2 lingurite la o cana,

— Radix Symphyti (radacini de Tataneasa) — produs care-si datoreaza actiunea cicatrizanta si antiinflamatoare alantoinei.
• Gargara cu decoct din 4—5 linguri la o cana.

— Herba Hyperiei (Sunatoare) calmeaza durerile dentare.
• Gargara cu infuzie, 2 linguri virfuri florale la 200 ml.

Ceai pentru gargara

Flores Chamomillae (flori de Musetel), Herba Serpylli (Cimbrisor), Folium Salviae (frunze de Salvie) — antiinflamatoare si dezinfectante; Folium Althaeae (frunze de Nalba Mare) — emoliente; Capita Papaveris (capsule de Mac) — usor anestezice; Rhizoma Gei (radacini de Cerentel) — astringente, dezinfectante si hemostatice.

• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la cana

Thursday, April 15, 2010

Plante medicinale recomandate pentru stomatite

Plante medicinale recomandate pentru stomatite

Se recomanda, de asemenea, plante medicinale cu proprietati dezinfectante, antiinflamatoare si astringente.

(uz extern) Flores ChamomiUae (flori de Musetel)

• Gargara cu infuzie, 3 linguri la cana, la care se adauga 4 g acid boric.

— Folium Salviae (frunza de Salvie)
• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la 100 ml (eficienta creste daca se adauga Musetel)

— Flores Tiliae (flori de Tei)
• Gargara cu infuzie, 4 linguri la cana; pentru neutralizare se adauga 1/2 lingurita de bicarbonat de sodiu.

— Folium Juglandis (frunze de Nuc)
• Gargara cu decoct, 3 linguri la cana.

— Folium Rubi fruticosi (frunze de Mur)
• Gargara cu infuzie, 2 linguri la cana.

—Folium Plantaginis (frunze de Patlagina)
• Gargara cu infuzie 2 linguri la cana.

— Folium Urticae (frunze de Urzica)
• Gargara cu infuzie, 2 linguri la cana.

— Herba Agrimoniae (Turita mare)
• Gargara cu infuzie sau decoct, 2 linguri planta la cană.

— Radix Symphyi (radacina de Tataneasa)

asociere cu plante cu azulene: Musetel, Coada soricelului).

— Cortex Solida (coaja de Salcie)

• Gargara cu decoct, 4 linguri la cana.

Ceai pentru gargara (PLAFAR)

Flores Chamomillae (flori de Musetel), Herba Serpylli (Cimbrisor Folium Salviae (frunze de Salvie), antiinflamatoare si dezinfectante-Folium Althaeae (frunze de Nalba mare) — emoliente; Capita Papa veris (capsule de Mac) — usor anestezice; Rhizoma Gei (radacini de Cerentel) — astringente si hemostatice.

• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la cana.

Wednesday, April 14, 2010

Plante medicinale recomandate in bolile aparatului digestiv

Plante medicinale recomandate in bolile aparatului digestiv



Aparatul digestiv prin insasi posibilitatile sale de a intra in contact direct si imediat cu diferitele substante ingerate se preteaza cel mai bine la utilizarea plantelor medicinale, alaturi de alti factori terapeutici (dieta, folosirea apelor minerale, apiterapia s.a.), de regula ca adjuvanti pretiosi ai tratamentului medicamentos, in forme simple, incipientei, fitoterapia putand regla ea singura unele disfunctii.

Sint utilizate un mare numar de specii cu actiuni foarte variate (tonic-amare, laxative, antidiareice, carminative, antiulceroase), actiuni interesind de la segmentul buco-faringian si pina la glandele anexe.

De mentionat, ca si in cazul aparatului cardiovascular, ca majoritatea produselor farmaceutice recomandate in afectiunile acestui aparat contin principii active extrase din plante medicinale sau — mai mult chiar — sint exclusiv de natura vegetala.

FITOTERAPIA SEGMENTULUI BUCO-FARINGIAN

Sint utilizate plante medicinale cu actiune antiseptica, antiinflamatoare, cicatrizanta, emolienta. Administrarea se face exclusiv extern (indeosebi gargare, spalaturi locale etc.).

GINGIVITE

(uz extern) Flores Chamomillae (flori de Musetel)

• Infuzie, 3 linguri la cana, se tine calduta in gura.

— Folium Salviae (frunze de Salvie)
• Gargara cu infuzie, 2 lingurite la 100 ml apa.

— Herba Meliloti (Sulfina)
• Gargara cu infuzie din 2 lingurite sulfina la 100 ml.

— Herba Hyperici (Sunatoare)
• Gargara cu infuzie din 2 linguri la 200 ml apa.

Foarte utile sint speciile cu continut ridicat in tanin, care au proprietati astringente.

— Rhizoma Gei (rizomi de Cerentel) utile si in gingivite singerinde.
• Decoct, 2 lingurite la cana; acesta fie ca se tine in gura, caldut, fie ca se foloseste pentru imbibarea' unor tampoane cu vata cu care se tamponeaza zonele afectate.

— Herba Anserime (Coada racului) — efect astringent, anti-inflamator si sedativ,
• Spalaturi locale cu infuzie sau decoct, o lingura la cana.

— Folium Rubi fruticosi (frunze de MurJ
• Gargara cu infuzie din 2 linguri frunze la cana.

— Herba Agrimoniae (Turitâ mare)
• Gargara cu infuzie din 2 linguri planta la cana.

Ceai pentru gargare

Flores Chamomillae (flori de Musetel), Herba Serpylli (Cimbrisor), Folium Salviae (frunze de Salvie) — antiinflamatoare si dezinfectante;

Tuesday, April 13, 2010

Plante medicinale recomandate pentru hemoragii

Plante medicinale recomandate pentru hemoragii



Hemoragiile necesita tratament medical de specialitate.

Ca adjuvante se folosesc fie plante medicinale cu proprietati astringente (cu continut de tanin), fie plante medicinale care contin vitamina K, cu proprietati antihemoragice. Unele hemoragii sint simptomatice si pot fi expresia unor afectiuni foarte grave. Deci atentie.

Dintre speciile de plante medicinale astringente se utilizeaza(uz intern):

Folium Plantaginis (frunze de Patlagina)
• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2 cani pe zi.

Herba Anserinae (Coada racului)
• Infuzie sau decoct, o lingura la cana; se beau 2 cani pe zi.

Herba Salicariae (Rachitan)
• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

Radix Gei (radacini de Cerentel)
• Decoct, 2 lingurite la cana, care se bea neindulcit, dimineata pe stomacul gol.

Radix Symphyti (radacini de Tataneasa)
• Decoct, 1—2 lingurite la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

Plante cu continut ridicat de vitamina K:

Folium Urticae (frunze de Urzica)
• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

Stigmata Maydis (matase de Porumb)
• Infuzie concentrata, 2 linguri la cana; se ia cite o lingura la 3 ore.

Rp. Folium Urticae (frunte de Urzica) 30 g
Herba Anserinae (Coada racului) 20 g
Herba Salicariae (Rachitan) 40 g
Stigmata Maydis (matase de Porumb) 10 g

• Infuzie (sau decoctie scurta — 5 minute), o lingura la cana; se beau 2 cani pe zi, dintre care una dimineata pe stomacul gol.

(Uz extern) Flores el Radix Primulae (flori si radacini de Ciubotica cucului)

• Cataplasme calde cu infuzie din flori cu 1—2 lingurite la cana sau decoct din radacina cu o lingurita la cana.

Herba Salicariae- (Rachitan)

• Cataplasme calde cu decoct concentrat din 4 linguri la cana.

Monday, April 12, 2010

Plante medicinale recomandate ca adjuvante in tratamentul bolii reumatismale

Plante medicinale recomandate ca adjuvante in tratamentul bolii reumatismale




Incadrarea bolii reumatismale intr-o grupa terapeutica sau alta este cu totul arbitrara datorita cauzelor si a multiplelor moduri de manifestare a bolii.
Boala reumatismala sau mai corect "bolile reumatismale" formeaza un grup heterogen de afectiuni localizate la nivelul aparatului locomotor si cardiovascular manifestandu-se prin leziuni inflamatorii sau degenerative ale tesutului conjunctiv. Dupa clasificarea Academiei de Stiinte Medicale, din prima grupa, cea a reumatismelor inflamatorii se mentioneaza in prima subgrupa reumatismul acut, poliartrita cronica evolutiva, spondili anchilozanta si reumatismul secundar infectios. Din a doua subgrupa fac parte artrozele si spondilozele, iar din cea de-a treia subgrupa — cea a rematismului articular periferic cu caracter inflamator sau degenerativ — fac parte mialgiile, tendinitele, bursitele, nevritele, nevralgiile etc. in a doua grupa sunt incadrate manifestarile de tip reumatic care se intilnesc in numeroase boli: alergoze, endocrinopatii, boli neurologice, neoplazii, colagenoze etc.

In fitoterapia speciala la baza corticosteroizilor obtinuti prin semisinteza stau unele principii active din plante medicinale (diosgenina, solasodina) sau unii alcaloizi din cornul secarei cu aplicatie in tenosinovite, bursite nevralgii, sau heterozizii cardiotonici in leziunile inimii, sau antibioticele din plantele medicinale inferioare in formele infectioase acute.

In farmacia casnica sint putine specii de plante medicinale care pot fi utilizate ca adjuvante in bolile reumatismale. Vom mentiona in aceasta directie coaja de Salcie de la care a fost inspirata sinteza acidului acetilo-salicilic (sau aspirina) si a salicilatului de metil (prezent in speciile de Filipendula din tara noastra). Pentru tratamentul extern unele principii active din plante in special uleiuri volatile intra de asemenea in compozitia unor produse farmaceutice de uz extern. Restul speciilor de plante medicinale au actiune diuretica sau sudorifica si cele cunoscute in literatura de specialitate veche sub denumirea de „depurative".

Cu continut in beteiozide de natura salicilica:

Cortex Salicis (coaja de Salcie)
Decoct, 2 linguri la cana; se iau linguri pe zi.
Pulbere — de 3 ori pe zi cite 1/2 lingurita

Ceai antireumatic (PLAFAR)

Folium Betulae (frunze de Mesteacan), Folium Fraxini (frunze de Frasin), Herba Equiseti (Coada calului), Fructus Phaseoli sine seminibus (teci de Fasole fara seminte), Fructus Juniperi (fructe de Ienupar) — toate diuretice si dezinfectante, Cortex Salicis (scoarta de Salcie) analgetic si febrifug, Flores Sambuci (flori de Soc) diuretic si sudorific si Radix Liquiritiae (radacina de Lemn dulce) actiune anti-inflamatoare.

• Infuzie, o lingura la o cana, se fierbe 1—2 minute se lasa 10—15 minute in repaus; se beau 5 cani pe zi.

Rp. Cortex Salicis (coaja de Salcie) 40 g
Flores Calendulae (flori de Galbenele) 10 g
Flores Sambuci (flori de Soc) 10 g
Flores Cyani (flori de Albastrele) 10 g
Radix Bardanae (radacini de Brusture) 10 g
Rhizoma Graminis (rizom de Pir) 15 g
Fructus Juniperi (fructe de Ienupar) 5 g

• Decoct, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi dintre care prima dimineata pe stomacul gol.

Rp. Cortex Salicis (coaja de Salcie) 40 g
Folium Betulae (frunze de Mesteacan) 40 g
Folium Fraxini (frunze de Frasin) 10 g
Fructus Juniperi (fructe de Ienupar) 10 g

• Decoct, o lingurita la o cana; se beau la prinz 1—2 cani de decoct cald.

Pentru bai sau comprese!

— Cortex Salicis (coaje de Salcie)
• Decoct, 100—150 g coaja la 1 litru de apa; se strecoara si se adauga in apa de baie calda la 30—35°.

— Turiones Pini (mugur de Pin)
• Decoct, cu 150 g muguri la litru; se strecoara si se adauga la apa de baie.

— Rerba Serpylli et Thymi vulgaris (Cimbrisor si Cimbru de cultura )
• Infuzie, 40—50 g Ia litru; se adauga la apa de baie.

Pentru frictiuni antireumatice:

— Gemmae Populi (muguri de Plop)
• Frictiune cu tinctura din 10 g muguri macerati 2—3 zile in 100 ml alcool.

— Folium Menthae (frunze de Menta)
• Frictiuni in zonele afectate cu solutie din 5 g ulei in 100 ml alcool.

— Fructus funiperi (fructe de Ienupar)
• Frictiuni cu solutie din 1—2 g ulei la 100 ml alcool.

Rp. Tinctura Capsici (tinctura de Ardei iute) 15 ml
Tinctura Populi (tinctura de muguri de Plop) 25 ml
Aetheroleum Juniperi (ulei de Ienupar) 2 ml
Aetheroleum Menthae (ulei de Menta) 3 ml
Aetheroleum Piceae (ulei de Molid) 5ml
Alcool 50 ml
• Extern, pentru frictiuni locale in special seara, locul frictionat acoperindu-se cu o flanela.

Sunday, April 11, 2010

Plante medicinale recomandate pentru hipertensiune arteriala

Plante medicinale recomandate pentru hipertensiune arteriala


In normalizarea hipertensiunii arteriale in sensul scaderii ei (atit pentru valorile maxime cit si pentru cele minime), plantele medicinale actioneaza in mai multe directii, influentind atit ritmul cardiac, cit si provocind o vasodilatare fie la nivelul arterelor mari, fie la nivelul circulatiei periferice. in prezent controlul hipertensiunii arteriale esentiale se face cu o medicatie specifica. Ca adjuvante se folosesc:

Folium Visci (frunze de Visc). Are efecte remarcabile insa nu poate fi suportat de cei cu leziuni cardiace, avind unele substante toxice. In cazul aparitiei unor tulburari de ritm cardiac (aritmie) se intrerupe tratamentul.
• Macerat la rece, 2 lingurite de planta medicinala care se lasa peste noapte (cca 8 ore) in 1/2 1 apa; se strecoara, se indulceste si se bea in cursul unei zile.
• Pulbere, 1—3 virfuri de cutit pe zi.

— Flores, Folium et Fructus Crataegi (flori, frunze si fructe de Paducel)
• Infuzie, o lingurita la cana, cantitate care se bea in cursul unei zile.
• Tinctura din 20 g planta medicinala macerata timp de 10 zile in 100 ml alcool de 70°; se iau cite 10—15 picaturi de 3 ori pe zi.

— Herba Hyssopi (Isop) scade presiunea sanguina datorita dilatatiei arteriale.
• Infuzie, 1—2 lingurite planta medicinala la cana; se beau 2 cani pe zi.

— Herba Leonuri (Talpa gistii) duce la scaderea tensiunii prin reglarea ritmului cardiac si a presiunii singelui.
• Infuzie, 3 linguri planta medicinala la 200 ml apa; se iau 3—5 linguri pe zi.
• Tinctura din 20 g planta medicinala macerata timp de 7—8 zile in 100 ml alcool de 70° se iau cite 20—40 picaturi de 2—3 ori pe zi.

— Herba Meliloti (Sulfina) contribuie la scaderea tensiunii prin dilatarea vaselor periferice.
• Infuzie, o lingura la cana, se beau 1—8 cani pe zi.

— Folium Cynarae (frunze de Anghinare)
• Infuzie, o lingura la 1/2 1 apa, cantitate care se bea in cursul unei zile (de preferat jumatate din cantitate dimineata pe stomacul gol, dupa care se sta 20— 30 minute in repaus, culcat pe partea dreapta, restul inainte de mesele principale).

— Folium Plantagims (frunze de Patlagina)
• Infuzie, o lingura la 200 ml; se ia cite o lingura la 2—6 ore.

— Herba Bursae pastoris (Traista ciobanului) adjuvant in normalizarea tensiunii.
• Infuzie, 2—3 linguri la 200ml apa; se iau 4—5 linguri pe zi.

Folium Visci (frunze de Vise) 30 g
Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) 10 g
Folium Menthae (frunze de Menta) 10 g
Folium Crataegi cum floribus (flori si frunze de Paducel) 10 g
Fructus Crataegi (fructe de Paducel) 20 g
Herba Equiseti (Coada calului) 20 g

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 1—2 cani pe zi, in mai multe reprize, in curs de 2—3 luni. Se reia dupa o pauza de 15—20 zile, in cazul in care tensiunea capata din nou valori ridicate.

Folium Crataegi cum floribus (flori si frunze dePaducel) l parti egale
Folium Visci (frunze de Visc) parti egale

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2 cani pe zi.

Folium Visci (frunze de Visc) 10 g
Folium Crataegi cum floribus (flori si frunze de Paducel) 20 g
Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) 10 g
Herba Centauri (tintaurâ) 20 g
Herba Hyperici (Sunatoare) 20 g

• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2— cani pe zi.

Observatie: Eficienta tratamentului fitoterapeutic creste prin asocierea folosirii usturoiului, fie ca atare in alimentatie, fie sub forme farmaceutice (decoct, tinctura, sirop).

Saturday, April 10, 2010

Edeme datorate insuficientei circulatorii

Edeme datorate insuficientei circulatorii

Tratamentul medicamentos de baza care urmareste inlaturarea cauzei se poate completa folosind diureticele vegetale, care favorizeaza eliminarea excesului de lichid. Dintre acestea se dau indicatii pentru:

Herba Equiseti (Coada calului)
• Decoct, o lingurita la cana, cantitate care se bea in cursul unei zile.

— Folium Betulae (frunze de Mesteacan)
• Infuzie concentrata cu 2 linguri la 200 ml apa; la racire se adauga pentru neutralizare un varf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se lasa 6 ore, apoi se bea in doua reprize la 4 ore interval.

— Radix Ononidis (radacini de Osul iepurelui)
• Decoct, o lingura ia cana; se beau 3 cani pe zi.

Friday, April 9, 2010

Plante medicinale recomandate pentru ateroscleroza

Plante medicinale recomandate pentru ateroscleroza



Acest proces complex, caracterizat prin depunere de colesterol si saruri de calciu pe peretii arterelor care isi pierd elasticitatea si ingusteaza calibrul, se datoreaza in mare parte vietii sedentare, alimentatiei irationale, bogate in grasimi si glucide, abuzului de alcool, cafea, tutun, tensiunii nervoase, stress-ului si emotiilor negative.

Nu exista propriu-zis un tratament curativ. Singurul tratament eficace este profilaxia prin evitarea cauzelor care duc la aceasta boala.

Profilaxia aterosclerozei prin fitoterapie se rezuma la utilizarea speciilor cu actiune hipotensiva, a celor care duc la scaderea colesterolului asociate unui regim alimentar adecvat bazat pe produse de origine vegetala si pe produse lactate dietetice.

Dintre plantele cu proprietati hipotensive si antispastice mentionam:

— Folium Visci (frunze de Visc) — Viscum album este dintre speciile antihipertensive care poate fi utilizata sub forma de:

• Macerat la rece din 2—3 lingurite de planta care se lasa cca 5 ore in 1/2 1 apa,
se strecoara, se indulceste si se bea, ii cursul unei zile.
• Pulbere, 1—3 virfuri de cutit pe zi.

— Flores, Folium ei Fructus Crataegi (flori, frunze si fructe de Paducel)
Infuzie, o lingurita in cana, cantitatea care se bea in cursul unei zile.

— Herba Bursae pastoris (Traista ciobanului)

• Infuzie concentrata, 2—3 linguri la 20 ml apa; se iau 4—5 linguri pe zi.
• Infuzie, o lingurita la cana; se bea 2—3 pe zi (efectul creste prin asocieri cu Herba Equiseti — Coada calului, cu care se face un amestec in parti egale).

Plante care intervin in scaderea nivelului colesterolului in singe prin influentarea metabolismului acestuia la nivelul ficatului.

— Folium Cynarae (frunze de Anghinare)
• Infuzie, o lingura la 1/2 1 apa; jumatate din cantitate se bea dimineata pe stomacul gol, dupa care se sta in repaus pe partea dreapta jumatate de ora si restul cu cca 30 minute inainte de mesele principale. Se fac cure progresive de 20—30 zile (pornindu-se cu cantitati mici: cu pauze de o luna.

Plante care favorizeaza eliminarea sarurilor de calciu si partial a colesterolului prin urina.

— Folium Betulac (frunze de Mesteacan)
• Infuzie concentrata, 2 linguri la cana in cursul racirii adaugindu-se pentru neutralizare un virf de cutit de bicarbonat de sodiu; se bea in cursul unei zile.

— Folium ei Herba Taraxaci (Papadie)
• Infuzie, 1 — 2 lingurite la cana; se iau 2—3 cani pe zi.

Dupa unele cercetari ar avea efecte favorabile si Folium Plantaginis (frunze de Patlagina).
• Infuzie, o lingura la cana; se ia cite o lingura la 2—3 ore.

Folium Visci (frunze de Visc) 30 g Flores, Folium, Fructus Crataegi (Paducel —flori, frunze si fructe) 20 g
Herba Bursae pastoris (Traista ciobanului) 10 g
Folium Cynarae (frunze de Ânghinare) 20 g
Folium Betulae (frunze de Mesteacan) 20 g

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2 cani pe zi, dimineata si seara.

Folium Visci (frunze de Visc) 20 g
Folium Betulae (frunze de Mesteacan) 40 g
Herba Equiseti (Coada calului) 40 g
• Infuzie, o lingura la cana; dimineata si seara cite o cana.

Folium Visci (frunze de Visc) 20 g
Fructus Crataegi (fructe de Paducel) 20 g
Radix Valarianae (radacini de Valeriana) 30 g
Flores Arnicae (flori de Arnica) 10 g Flores Chamomillae sau Flores Millefolii (flori de Musetel sau de Coada soricelului) 10 g
Folium Melissae (frunze de Roinita) 10 g
• Infuzie, o lingura la cana, se beau 2 cani/zi.

Flores Millefolii (flori de Coada soricelului) parti egale
Folium Betulae (frunze de Mesteacan) parti egale
Herba Equiseti (Coada calului) parti egale
Radix Ononidis (radacini de Osul iepurelui) parti egale
Fructus Juniperi (fructe de Ienupar) parti egale
• Decoct, o lingurita la cana; inainte de prinz se beau 1—2 cani cu decoct cald.

Observatie: Se recomanda asocierea usturoiului proaspat, fie in alimentatie, fie sub forma de tinctura (20%).

Thursday, April 8, 2010

Plante medicinale recomandate pentru angina pectorala

Plante medicinale recomandate pentru angina pectorala

In aceasta afectiune plantele medicinale recomandate sub forma de infuzii sau decocturi au rol secundar. Se recomanda ca adjuvante secundare specii cu actiune sedativa si dilatatoare ale coronarelor.

Flores, Folium et Fnictus Crataegi (Flori, frunze si fructe de Paducel)
• Infuzie, o lingurita la cana; cantitatea se bea fie imediat in timpul crizei, preventiv in cursul unei zile.
• Tinctura, 20 g flori macerate timp de 10 zile in alcool de 70°; se iau in timpul crizei 15-20 picaturi sau preventiv de 3 ori pe zi 15 picaturi.

Herba Leonuri (Talpa gastei)
Folium Menthae (frunze de Menta) Herba Anserinae (Coada racului) Radix Valerianae (radacina de Valeriana) Folium Melissae (frunze de Roinita) Flores Sambuci (flori de Soc)
• Infuzie, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi in timpul crizelor.

Wednesday, April 7, 2010

Plante medicinale recomandate pentru afectiuni vasculare

Plante medicinale recomandate pentru afectiuni vasculare

Unele plante medicinale au proprietatea de a mari permeabiliitatea capilarelor si actioneaza ca vasodilatatoare periferice. Sub forma de infuzii, macerate sau pulberi se administreaza intern ca adjuvante la tratamentul de baza. Extern se recomanda specii de plante medicinale antiseptice, anti-inflamatorii si cicatrizante in tratamentul secundar al ulcerelor varicoase.

— Fructus Cynosbati (Macese). Datorita vitaminelor P si C mentin permeabilitatea si elasticitatea vaseler capilare.
Infuzie sau decoct (10°) din 2 linguri la 1/2 l apa, cantitate care se bea in cursul unei zile.

— Herba Meliloti (Sulfina). Determina dilatarea vaselor periferice, duce la cresterea permeabilitatii acestora si inlatura vasoconstrictia.
Infuzie, o lingurita la cana; se beau 1—2 cani pe zi.

— Folium, Herba et Radix Taraxaci (frunze, partea aeriana si radacini de Papadie)
Infuzie, 1—2 lingurite la cana; se beau 2—3 cani pe zi.

— Folium Salviae (frunze de Salvie)
Infuzie, o lingurita la 100 ml apa, cantitate care se bea in cursul unei zile.

— Folium Visci (frunze de Vise)
Macerat la rece, 3 lingurite de planta care se lasa cca 8 ore în 1/2 l apa; se strecoara, se indulceste si se bea in cursul unei zile.
Pulbere, 1 — 3 varfuri de cutit pe zi.

In ulcere varicoase se recomanda cure cu bai locale, cataplasme sau comprese cu urmatoarele plante medicinale care au proprietati antiseptice si cicatrizante.

— Flores Chamomollac (flori de Musetel)

6 Bai locale cu 50—60 g flori puse intr-un saculet de tifon peste care se toarna 4—5 l apa in clocot.
Cataplasme cu infuzie concentrata (3 linguri la 200 ml apa).

— Flores Millefolii (flori de Coada şoricelului)
• Bai locale cu infuzii concentrate (30— 60 g/l).

— Radix Symphyti (radacini de Tataneasa) cu efecte cicatrizante deosebite si antiinflamatoare datorita alantoinei.
• Tinctură — din 20 g radacini maruntite si la 100 ml alcool de 70°, prin macerare timp de 8 zile. Tratament extern pentru badijonari.
• Bai locale sau cataplasme cu decoct concentrat (50—80 g/l).

— Folium Planta ginis (frunze de Patlagina)
• Bai locale caldute cu infuzie cu 30 g/l.

— Herba Salicariae (Rachitan)
• Bai locale cu infuzie cu 20—30 g/l.
• Comprese cu infuzie concentrata (2 linguri la 100 ml apă)

— Folium Urticae (frunze de Urzica)
• Bai locale sau cataplasme cu infuzie de 40—50 g/l.

— Herba Lamii albi (Urzica moarta alba)
• Bai locale sau cataplasme cu infuzie de 50 g/l.

Flores Millefolii (flori de Coada soricelului)
Folium Plantaginis (frunze de Patlagina) parti egale Herba Salivariae (Rachitan)
• Bai locale cu infuzie cu 30—50 g amestec la un litru apa.

Plante medicinale pentru afectiuni cardiace cu substrat nervos

Plante medicinale pentru afectiuni cardiace cu substrat nervos

Plantele medicinale utilizate au proprietati sedative generale, manifestandu-se cu efecte favorabile in unele tulburari neurovegetative ale inimii (tulburari de ritm cardiac, palpitatii, senzatii dureroase, nevroza cardiaca).
Efectele cele mai accentuate se atribuie urmatoarelor specii de plante medicinale de baza:

— Flores, Folium et Fructus Crataegi (flori, frunze si fructe de Paducel). Reglind tulburarile de natura nervoasa ale inimii se reocomanda in completarea tratamentului cu digitaliee sau in pauzele de tratament.

• Infuzie, o lingurita planta medicinala la o cana cu apa; cantitatea se bea in cursul unei zile.

• Tinctura — 20 g planta medicinala se macereaza timp de 10 zile in alcool de 70°. De 3 ori pe zi cite 10—15 picaturi.

— Herba Leonuri (Talpa gistii). Insasi denumirea stiintifica a plantei medicinale (Leonurus cardiaca) indica faptul ca aceasta era cunoscut de multa vreme pentru efectele ei in afectiunile cardiace avind proprietati sedative remarcabile. Se folosesc virfurile inflorite cu frunze ale plantei medicinale.

• Infuzie: o lingurita la o cana; se beaj 2 cani pe zi, dintre care una seara timp de o saptamina, de 6 ori pe zi

• Tinctura — 20 g planta se macereaza timp de 7—8 zile in alcool de 70°; se iau cite 20—40 picaturi de 2—3 ori pe zi inaintea meselor principale.

— Radix Valerianae (radacina de Valeriana). Sedativ general cu efect deosebit mai ales in palpitatii (tulburari de ritm cardiac), de origine functionala (oboseala, nevroze, consum de cafea, ceai, alcool, tutun etc.).

• Infuzie, o lingurita de planta la cana se bea treptat in cursul unei zile.

• Pulbere — de 3 ori pe zi cite un virf de cutit, preferabil in casete.

• Tinctura — din 20 g radacina macerat in 100 ml alcool de 70° timp de 5 zile se iau de 2—3 ori pe zi cite 15-picaturi (se recomanda asocierea cu tinctura de paducel).

In afara acestor trei specii de de plante medicinale de baza se mai recomanda:

— Flores Lavandulae (flori de Levantica) — cu actiune sedativa

• Infuzie, cu 1/2—1 lingurita la cana se beau 1—2 cani/zi.
— Herba Marrubii (Unguras) — in reglarea ritmului cardiac.

• Infuzie, o lingurita la cana; se beau 2—3 cani pe zi, de preferinta inainte de mese.

• O infuzie concentrate cu 2 linguri la cana din care se ia cite o lingura inainte de mese.

Ceai calmant impotriva tulburarilor cardiace (PLAFAR) cu formula intra urmatoarele componente: Folium Crataegi cum floribus (frunze si flori de Paducel), Radix Valerianae (radacini de Valeriana) si Herba Leonuri (Talpa gistii) — cu actiune specifica sedativa a tulburarilor cardiace de origine neurovegetative, Flores Tiliae (flori de Tei) si Folium Menthae (frunze de Menta) — antiseptice si antispastice.

• Infuzie, o lingurita la o cana; se ia ori de cite ori se simte nevoia, in special seara la culcare.

— Alte formule de ceaiuri medicinale:

Rp. Folium cum floribus sau Fructus Crataegi (flori cu frunze sau fructe de Paducel) Herba Leonuri (Talpa gistii) Radix Valerianae (radacini de Valeriana)

• Infuzie: o lingurita de amestec la o cana; se beau 1—2 cani pe zi, in mai multe reprize.

Rp. Flores sau Folium cum Flores Crataegi (flori sau frunze cu flori de Paducel) Herba Leonuri (Talpa gistii) Herba Polygoni (Troscot) Folium Melissae (frunze de Roinita)

• Infuzie, o lingurita la cana; se recomanda 2—3 cani pe zi, in mai multe reprize, dimineata seara inainte de culcare, in cure de o luna cu pauze de o saptamina.

Rp. Radix Valerianae (radacini de Valeriana) Flores Tiliae (flori de Tei) Folium Menthae (frunze de Menta) Herba Serpylli (Cimbrisor de cimp)
parti egale
- 20 g fiecare

Plantele medicinale recomandate in bolile aparatului cardiovascular

Plantele medicinale recomandate in bolile aparatului cardiovascular

In arsenalul terapeutic folosit in afectiunile cardiovasculare platele medicinale au o pondere insemnata, foarte multe din medicamentele utilizate curent in aceste cazuri avand ca materie prima Degetelul lanos(Digitalis Lanata) sau cel rosu (Digitalis purpurea), Saschiul (Vinca minor), Ruscuta de primavara (Adonis vernalis), Lacramioarele (Convallaria majalis) si alte specii.
Exista si numeroase plante medicinale care se pot folosi ca adjuvante, sub forma de infuzii, tincturi, etc dand rezultate bune in cure de durata.
Pentru unele cazuri in care aportul de lichide este recomandat a fi limitat, se pot folosi tincturi sau pulberi.
Ceaiurile se pot indulci(de preferinta cu miere), cu exceptia acelor cazuri in care mai exista si o alta afectiune cu contraindicatii in acest sens(diabet, obezitate, ulcere).

Ce sunt plantele medicinale?

Plantele medicinale

sunt specii vegetale, cultivate sau spontane, care prin compoziţia lor chimică au proprietăţi farmaceutice şi sunt folosite în terapeutica umană şi veterinară.
Printre cele mai cunoscute si folosite plante medicinale:

  • Afin
  • Albastre
  • Amareala
  • Anason
  • Angelica
  • Anghinare
  • Ardei rosuArmurariu
  • Arnica
  • Brânduşă de toamnă
  • Brusture
  • Busuioc
  • Călin
  • Castan sălbatic
  • Cătină
  • Cerenţel
  • Chimen
  • Cicoare
  • Cimbrişor de câmp
  • Cimbru
  • Cireş
  • Ciuboţica cucului
  • Ciulin
  • Ciumăfaie
  • Coacăz negru
  • Coada calului
  • Coada racului
  • Coada şoricelului
  • Coriandru
  • Creţişoară
  • Creţuşcă
  • Cruşin
  • Degeţel roşu
  • Dovleac
  • Dracilă
  • Dud
  • Fasole
  • Feciorică
  • Fenicul
  • Fragă de pădure
  • Frasin
  • Gălbenele
  • Ghimpe
  • Ghinţură
  • Hamei
  • Hrean
  • Iarbă mare
  • Ienupăr
  • In
  • Ipcărigea
  • Isop
  • Izmă
  • Jaleş
  • Jneapăn
  • Lăcrămioară
  • Lemn dulce
  • Levănţică
  • Limba mielului
  • Lumânărica pământului
  • Lumânărică
  • Măceş
  • Mac
  • Magheran
  • Mărul upului
  • Măselariţă
  • Mătăciune
  • Mătrăgună
  • Merişor
  • Mesteacăn
  • Molotru galben
  • Mur
  • Muşeţel
  • Muştar negru
  • Nalbă de pădure
  • Nalbă mare
  • Nuc
  • Obligeană
  • Odolean
  • Omag
  • Osul iepurelui
  • Păducel
  • Păpădie
  • Pătlagină
  • Pelin
  • Pin
  • Pir
  • Plămânărică
  • Plop negru
  • Podbal
  • Pojarniţă
  • Porumb
  • Porumbar
  • Răchitan
  • Revent
  • Roibă
  • Roiniţă
  • Rostopască
  • Roscuţă de primăvară
  • Salcie
  • Salvie
  • Săpunariţă
  • Scai vânăt
  • Schinel
  • Zmeur
  • Soc
  • Stejar
  • Sulfină
  • Sunătoare
  • Şovârv
  • Talpa gâştei
  • Tătăneasă
  • Tei
  • Traista ciobanului
  • Trei fraţi pătaţi
  • Trifoişte
  • Troscot
  • Turiţă mare
  • Ţintaură
  • Unguraş
  • Urzică
  • Urzică moartă
  • Usturoi
  • Valeriană
  • Verigariu
  • Vâsc
  • Volbură
  • Zămoşiţă
  • Zmeur