Plante medicinale recomandate ca adjuvante in tratamentul bolii reumatismale

Incadrarea bolii reumatismale intr-o grupa terapeutica sau alta este cu totul arbitrara datorita cauzelor si a multiplelor moduri de manifestare a bolii.
Boala reumatismala sau mai corect "bolile reumatismale" formeaza un grup heterogen de afectiuni localizate la nivelul aparatului locomotor si cardiovascular manifestandu-se prin leziuni inflamatorii sau degenerative ale tesutului conjunctiv. Dupa clasificarea Academiei de Stiinte Medicale, din prima grupa, cea a reumatismelor inflamatorii se mentioneaza in prima subgrupa reumatismul acut, poliartrita cronica evolutiva, spondili anchilozanta si reumatismul secundar infectios. Din a doua subgrupa fac parte artrozele si spondilozele, iar din cea de-a treia subgrupa — cea a rematismului articular periferic cu caracter inflamator sau degenerativ — fac parte mialgiile, tendinitele, bursitele, nevritele, nevralgiile etc. in a doua grupa sunt incadrate manifestarile de tip reumatic care se intilnesc in numeroase boli: alergoze, endocrinopatii, boli neurologice, neoplazii, colagenoze etc.

In fitoterapia speciala la baza corticosteroizilor obtinuti prin semisinteza stau unele principii active din plante medicinale (diosgenina, solasodina) sau unii alcaloizi din cornul secarei cu aplicatie in tenosinovite, bursite nevralgii, sau heterozizii cardiotonici in leziunile inimii, sau antibioticele din plantele medicinale inferioare in formele infectioase acute.

In farmacia casnica sint putine specii de plante medicinale care pot fi utilizate ca adjuvante in bolile reumatismale. Vom mentiona in aceasta directie coaja de Salcie de la care a fost inspirata sinteza acidului acetilo-salicilic (sau aspirina) si a salicilatului de metil (prezent in speciile de Filipendula din tara noastra). Pentru tratamentul extern unele principii active din plante in special uleiuri volatile intra de asemenea in compozitia unor produse farmaceutice de uz extern. Restul speciilor de plante medicinale au actiune diuretica sau sudorifica si cele cunoscute in literatura de specialitate veche sub denumirea de „depurative".

Cu continut in beteiozide de natura salicilica:

Cortex Salicis (coaja de Salcie)
Decoct, 2 linguri la cana; se iau linguri pe zi.
Pulbere — de 3 ori pe zi cite 1/2 lingurita

Ceai antireumatic (PLAFAR)

Folium Betulae (frunze de Mesteacan), Folium Fraxini (frunze de Frasin), Herba Equiseti (Coada calului), Fructus Phaseoli sine seminibus (teci de Fasole fara seminte), Fructus Juniperi (fructe de Ienupar) — toate diuretice si dezinfectante, Cortex Salicis (scoarta de Salcie) analgetic si febrifug, Flores Sambuci (flori de Soc) diuretic si sudorific si Radix Liquiritiae (radacina de Lemn dulce) actiune anti-inflamatoare.

• Infuzie, o lingura la o cana, se fierbe 1—2 minute se lasa 10—15 minute in repaus; se beau 5 cani pe zi.

Rp. Cortex Salicis (coaja de Salcie) 40 g
Flores Calendulae (flori de Galbenele) 10 g
Flores Sambuci (flori de Soc) 10 g
Flores Cyani (flori de Albastrele) 10 g
Radix Bardanae (radacini de Brusture) 10 g
Rhizoma Graminis (rizom de Pir) 15 g
Fructus Juniperi (fructe de Ienupar) 5 g

• Decoct, o lingura la cana; se beau 2—3 cani pe zi dintre care prima dimineata pe stomacul gol.

Rp. Cortex Salicis (coaja de Salcie) 40 g
Folium Betulae (frunze de Mesteacan) 40 g
Folium Fraxini (frunze de Frasin) 10 g
Fructus Juniperi (fructe de Ienupar) 10 g

• Decoct, o lingurita la o cana; se beau la prinz 1—2 cani de decoct cald.

Pentru bai sau comprese!

— Cortex Salicis (coaje de Salcie)
• Decoct, 100—150 g coaja la 1 litru de apa; se strecoara si se adauga in apa de baie calda la 30—35°.

— Turiones Pini (mugur de Pin)
• Decoct, cu 150 g muguri la litru; se strecoara si se adauga la apa de baie.

— Rerba Serpylli et Thymi vulgaris (Cimbrisor si Cimbru de cultura )
• Infuzie, 40—50 g Ia litru; se adauga la apa de baie.

Pentru frictiuni antireumatice:

— Gemmae Populi (muguri de Plop)
• Frictiune cu tinctura din 10 g muguri macerati 2—3 zile in 100 ml alcool.

— Folium Menthae (frunze de Menta)
• Frictiuni in zonele afectate cu solutie din 5 g ulei in 100 ml alcool.

— Fructus funiperi (fructe de Ienupar)
• Frictiuni cu solutie din 1—2 g ulei la 100 ml alcool.

Rp. Tinctura Capsici (tinctura de Ardei iute) 15 ml
Tinctura Populi (tinctura de muguri de Plop) 25 ml
Aetheroleum Juniperi (ulei de Ienupar) 2 ml
Aetheroleum Menthae (ulei de Menta) 3 ml
Aetheroleum Piceae (ulei de Molid) 5ml
Alcool 50 ml
• Extern, pentru frictiuni locale in special seara, locul frictionat acoperindu-se cu o flanela.